plimbare in trecut..
Daca as da timpul inapoi... oare ce as face diferit?
Mi-as face facultatea la timpul ei? As iubi mai mult? As privi situatiile de viata cu gandirea de acum?
Nimic nu a fost intamplator.. fiecare lucru din viata mea.. a fost o lectie (mai mult sau mai putin usturatoare) dar am avut ceva de invatat. Fara ele, poate astazi nu eram aici... si poate nici omul care sunt.
Fara ele.. n-as fi stiut sa ma bucur de rasaritul soarelui.. si implicit a unei zile noi..
de racoarea unei furtuni de vara dupa o zi torida...
de verdele crud al naturii.. primavara.. cand totul revine la viata (ca viata mea... dupa fiecare infrangere). Sunt un om al inceputurilor, si din fericire.. am invatat si ca.. dupa orice ploaie iese soarele.. si totul revine...
NU, daca as putea da timpul inapoi.. nu as schimba nimic. Nu am avut viata perfecta.. dar asa... am invatat sa fiu EU, sa ma pregatesc sa iubesc... sa pot aprecia omul de langa mine, la valorea lui reala... si nu as fi putut face asta.. daca nu treceam prin tot.
Poate un singur lucru mi-as dori sa-l sterg... dar in final nici pe acela.. pentru ca atunci am aflat cat iubesc viata... si ca nu as renunta la ea pentru nimic!
Asa trecem prin viata... ca un bonsai.. ramanem mici.. dar puternici.. inflorim periodic... dar uneori ne pierdem frunzele pentru a le improspata.. a reveni.. mai puternici.
Viata... in complexitatea ei... cu bune si rele.. m-a pregatit pentru a te intalni, iubitul meu, pentru a te recunoaste.. atunci cand ne-am gasit, pentru a stii sa te iubesc.. si pentru a vedea in tine exact ceea ce esti.
Si, pentru ca.. vorbim de noi, imi voi asuma riscul de a incheia cu poza noastra! Te iubesc, vis dulce al sufletului meu! Ce poza... ce vremuri... Indiferent ce vei spune si vei face, Vali, vei ramane in sufletul meu ca marea dragoste a vietii mele..
Mi-as face facultatea la timpul ei? As iubi mai mult? As privi situatiile de viata cu gandirea de acum?
Nimic nu a fost intamplator.. fiecare lucru din viata mea.. a fost o lectie (mai mult sau mai putin usturatoare) dar am avut ceva de invatat. Fara ele, poate astazi nu eram aici... si poate nici omul care sunt.
Fara ele.. n-as fi stiut sa ma bucur de rasaritul soarelui.. si implicit a unei zile noi..
de racoarea unei furtuni de vara dupa o zi torida...
de verdele crud al naturii.. primavara.. cand totul revine la viata (ca viata mea... dupa fiecare infrangere). Sunt un om al inceputurilor, si din fericire.. am invatat si ca.. dupa orice ploaie iese soarele.. si totul revine...
NU, daca as putea da timpul inapoi.. nu as schimba nimic. Nu am avut viata perfecta.. dar asa... am invatat sa fiu EU, sa ma pregatesc sa iubesc... sa pot aprecia omul de langa mine, la valorea lui reala... si nu as fi putut face asta.. daca nu treceam prin tot.
Poate un singur lucru mi-as dori sa-l sterg... dar in final nici pe acela.. pentru ca atunci am aflat cat iubesc viata... si ca nu as renunta la ea pentru nimic!
Asa trecem prin viata... ca un bonsai.. ramanem mici.. dar puternici.. inflorim periodic... dar uneori ne pierdem frunzele pentru a le improspata.. a reveni.. mai puternici.
Viata... in complexitatea ei... cu bune si rele.. m-a pregatit pentru a te intalni, iubitul meu, pentru a te recunoaste.. atunci cand ne-am gasit, pentru a stii sa te iubesc.. si pentru a vedea in tine exact ceea ce esti.
Si, pentru ca.. vorbim de noi, imi voi asuma riscul de a incheia cu poza noastra! Te iubesc, vis dulce al sufletului meu! Ce poza... ce vremuri... Indiferent ce vei spune si vei face, Vali, vei ramane in sufletul meu ca marea dragoste a vietii mele..
Comentarii
Trimiteți un comentariu