Just a story

Asa cum spuneam in cele cateva randuri de la profil.. "mi-am dorit sa schimb lumea". Mi-am dorit (si imi doresc inca) foarte multe lucruri frumoase. Imi doresc sa transmit respect fata de sine, de cei din jur, fata de mediul inconjurator, atitudine in fata vietii.. a nedreptatilor, libertatea fiecaruia de a fi EL/EA insasi. Mi-am dorit sa transmit revolta impotriva a ceea ce suntem, impotriva sistemului.. Mi-am dorit sa intind o mana, pentru ca, impreuna cu mainile voastre sa devenim mai uniti in fata greutatilor. Mi-am dorit sa transmit iubirea... asa cum.. chiar si eu, inca o invat in ultimele 5 luni. Mi-am dorit sa putem impartasi bune si rele... necazurile, pentru ca mainile din jur sa ne sustina, fericirea, pentru a arata ca exista daca ne-o dorim in viata noastra... sa radem si sa plangem impreuna cei care suntem creatori sau cititori pe acest blog. Si... poate cel mai mult .. mi-am dorit sa transmit speranta, increderea in mai bine. Astazi...citind unul din blogurile c...

O clipa de nebunie.. o idee ce parea imposibila la prima vedere.. si iata-ne porniti la drum intr-un mini concediu bine meritat (primul impreuna). Un simplu "Hai la Cheia!" s-a transformat in ..cateva telefoane, o rezervare.. si a doua zi deja la drum spre un loc necunoscut ... ce s-a dovedit minunat. O pensiune la 20 de km de Brasov... un peisaj magnific.. zona de munte .. cu aer curat, mini cascade ce te incanta cu susurul lor.. poienite largi, pomi in toate culorile, apusuri de soare minunate... atat de cald te imbratiseaza natura cand ii duci dorul si iti ofera tot ce are mai bun si mai frumos.... Noi doi,...din nou fara umbrela, pentru ca si timpul a tinut cu noi.. si ne-a invaluit in soarele bland de inceput de toamna, intr-un alt timp.. intr-o magie de culori.. senzatii.. implinire.. iubire, intr-un decor rustic.. atat de simplu.. dar atat de familiar.. de .. acasa. Vom mai merge cu siguranta acolo, pentru ca este un loc unde ne-am regasit pe noi, linistea.. natura, ma...

Cum poti lupta cu stresul cu momentele de neputinta.. de depresie.. din interior spre exterior? Am cazuri apropiate.. oameni si mai ales femei (se pare ca femeile.. prin sensibilitatea lor sunt mai expuse riscului de depresie, deprimare, neputinta)desi nici barbatii nu sunt ocrotiti de soarta, de oameni ce lupta cu starile proaste ale sufletului... mult mai usor, apeland la medicamente ce creeaza diverse dependente.. si refuzand sa lupte. Nu prea stiu cum sa o iau.. pe fiecare in parte, am incercat sa-i ajut sa gaseasca in interior puterea de a lupta cu greutatile..si cu tot ce e rau. Poate nu am stiut sa le indic prea bine drumul.. asa ca, am cautat in mine.. remediile ce ma readuc pe linia de plutire atunci cand totul in jur se clatina.. si am gasit urmatoarele solutii: 1. Muzica - desi uneori poate insemna un cutit intors in rana.. cat poti plange pana vei regasi frumusetea melodiilor in care te regasesti? Pana vei reusi sa-ti redeschizi sufletul acelor melodii pe care le indragesti...

http://www.letsdoitromania.ro/curatenia/ Cum povesteam intr-un articol.. printre primele.. respectul fata de noi .. si fata de natura.. este esential. Respect campania ce va curata Romania in 25 septembrie.. mi se pare o idee extraordinara si o sustin, chiar daca stiu ca o buna parte din cei ce nu se vor implica, nici macar nu vor respecta munca depusa de ceilalti.. Imi doresc natura curata. Ma inscriu voluntar! Si am nevoie pe Ploiesti de inca 8 oameni, pentru a intocmi 2 echipe macar. Astept propuneri.. Inscrierile sunt pana pe 10 septembrie. Noi (eu si Vali) ne-am inscris! Codul echipei noastre este 2456, si trebuie sa-l folositi la inscriere. Mai am nevoie de 3 oameni. Haideti sa facem ceva bun pentru noi.. si pentru mediul in care traim! Inscrierile se fac aici: http://intranet.letsdoitromania.ro/index.php?option=com_fabrik&view=form&fabrik=11&random=0&Itemid=40 iar numele inregistrat este Gheorghe Elena. Pentru orice alte detalii.. cunoscutii.. la telefon, necuno...

Am citit astazi o multime de articole pe tema numita "incredere". Intr-un mod inconstient ... simteam nevoia sa-mi raspund la niste intrebari. Probabil voi culege din cateva ce mi s-a parut mai interesant si mai aproape de ceea ce vroiam sa inteleg. M-am intrebat.. cum acorzi incredere cuiva si mai ales cum reusesti sa o pastrezi in timp? Si asta doar pentru ca timpul m-a invatat ca increderea nu se acorda..ci se castiga. Dupa acest principiu functionez de cativa ani buni. Acum cateva luni.. sufletului intalnit (sau aparut de nicaieri) i-am acordat increderea mea, chiar daca nu a avut timp sa o castige. Nu as vrea sa fiu inteleasa gresit. De data aceasta nu regret increderea acordata. Ma intreb cum oare persista.. desi totul e menit sa zgaltaie relatia din temelii.. si toate furtunile aterizeaza peste noi (sau asa mi se pare).. Mi se pare ciudat sa am incredere in.. nimic, dar TOT in acelasi timp, chiar si acum, cand am desfiintat mess-ul, mailul, telefonul.. si orice alta fo...

Dupa multe articole siropoase.. ar trebui sa mai revin si la subiecte serioase. Daca dragostea tot este in vacanta, sa ne intoarcem la munca... O buna parte din prieteniile frumoase pe care le-am observat la parintii mei.. s-au creat la locul de munca. Chiar daca nu au timp, sau nivelele sociale sunt diferite.. chiar daca nu se intalnesc la petreceri.. sau nu pleaca in concedii impreuna.. nu ezita sa se sune de zile de nastere.. de sarbatori.. sa-si ureze macar acel simplu si decent "La multi ani". Isi amintesc cu drag de zilele cand faceaua cafeaua cu randul dimineata, sau care ajungea primul, imparteau bucurii si necazuri la adapostul celor 4 pereti pe care ii imparteau in fiecare zi. Asa imi imaginam si eu mereu locul de munca.. o a doua familie.. un loc unde te duci cu drag.. unde noi, cei care am ajuns sa fim colegi, suntem un colectiv unit in fata celorlalti. Un loc unde.. pe langa atributiile de zi cu zi.. imparti retete, schimbi experiente.. primesti/dai sfaturi.. il ...

1 Mai 2010, pentru ca despre el e vorba...si ziua care mi-a schimbat viata... Desi.. am fost eleva, am fost studenta... nu am avut ocazia sa simt acel 1 mai studentesc, cum se spunea.. sa plec la mare.. sau .. oriunde. 1 Mai a fost.. o zi oarecare.. ba, mai mult.. de cand lucrez.. s-a tot dovedit si lucratoare... Anul acesta..s-a razbunat, cred ca tinea sa-si ia revansa..:) M-a facut sa accept o... nebunie.. si..cu toate emotiile premergatoare... a rezultat a fi ziua in care portile cerului s-au deschis.. lasandu-ma sa citesc un om.. si o poveste. Aripi de inger ne-au ocrotit in acea zi.. si in toate cele ce au urmat impreuna. Stiu ca nimeni nu crede, si ..tinand cont de situatie.. poate nici nu au cum, ca iubirea noastra e scrisa mai sus. Inca din acea zi am stiut.. am simtit, ca legatura noastra a fost scrisa in alt timp si e binecuvantata mai de sus, cu mult inainte de a ne cunoaste. Cate coincidente.. cate semne.. ca totul decurge asa cum e scris si nu dupa vointa noastra... Nu sti...