Just a story

Va doresc din suflet un Paste fericit alaturi de cei dragi. Fie ca Lumina Sfanta a Invierii Domnului sa va calauzeasca pasii pe drumuri cu pace..cu liniste.. cu iubire...si multa sanatate! In ce ma priveste...as prefera sa nu aud aceasta urare. E un Paste rece.. trist.. fara liniste.. si mai ales...eu nu sunt pregatita..curata sufleteste sa-l primesc. Am invatat din nou sa urasc.. am amestecat iubirea cu neincrederea.. m-am pierdut pe mine...si i-am indepartat pe toti. Nu pot ierta.. deci mi-as dori sa nu ma "pedepseasca" nimeni cu urari. In schimb...va doresc voua..tot ceea ce eu nu pot avea! Si sa va iubiti mult!

....spunea un vechi proverb.. 4 zile .. de experiente umilitoare, din punctul nostru de vedere. Daca sarim peste comentariile stupide de-a dreptul ale celor ce trec sa priveasca martisoarele, ramane maxima ingrijorare.. De cand traditionalul nostru 1 Martie.. martisor.. a ajuns o inventie celebrata in China???? Cand si unde s-a pierdut valoarea potcoavelor, a trifoiului.. a cosarului??? Acele mici simboluri intalnite sub diverse forme.. cauciuc, metal..sau lemn.. sau nu conta.. pentru ca era superstitia unui simbol norocos. Acum... nu mai sunt nimic. Urmaresc oamenii ce trec grabiti, sau in cautarea febrila a unui martisor cu care sa ia ochii persoanei ce ii va fi oferit...si ma uit cu stupoare cum toate simbolurile.. si traditiile romanesti au fost inlocuite cu tinichele aurite dar pline de pietricele colorate.. sunt la mare cautare. Daca la o masa nu sclipeste nimic, nu este nimic interesant. In 4 zile.. probabil ne ajung degetele de la maini (daca nu cumva de la una) sa numaram oame...

Avem sistem privat..dar si de stat (de stat... mai mult degeaba). Avem impozite si taxe..si nici un ajutor de la cei pe care ii finantam cu drag in fiecare luna. Avem niste salarii jalnice, dar esti liber sa pleci.. acasa, daca nu iti convine ceva.. in final, in mod egal..nici statul, nici privatul.. nu dau prea multi bani pe tine. Avem libertatea.. de a nu deschide gura, dar si pe aceea de a ne taia singuri cracile de sub picioare in cazul in care indraznim sa comentam. Sunt si companii care inca mai respecta oamenii ce lucreaza in cadrul lor, dar sunt impovarate de stat.. de multele taxe si impozitele mult prea mari.. si in consecinta posturile lor sunt ocupate la refuz. Oare de ce cei de la stirile de la ora 5 sunt scosi in evidenta atat de tare? Singura solutie la indemana este sa dai in cap celui de langa tine? S-a instaurat cumva legea martiala si nu am fost informati? Am trecut la stilul de jungla unde cel mai tare supravietuieste dar pentru asta trebuie sa te transformi in carn...

Un Nou An, un bilant de final... rezolutii de inceput de an... bineinteles cu "ne lasam de fumat" cap de lista. Ma uitam in urma la toate articolele.. scriam mai mult, orice ma deranja.. dezbateam subiecte... Acum, la inceput de an, imi dau seama ca uneori mi-e tare dor sa scriu, sa impartasesc ..bune si rele, lectii de viata, experiente proprii.. sau urmarite la cei de alaturi, dar prioritatile s-au schimbat putin. Nu voi renunta la scris, cand am timp ...imi voi satisface acest mic "hobby". Timpul insa... este impartit in celelalte directii... servici, copil, oriflame, jumatatea mea...si acum.. martisoarele la care lucram impreuna.. felicitari.. (pot fi vazute pe celalalt blog: www.razademai.blogspot.com ) Mi-e drag sa va am aproape.. mi-e drag cand la nevoie se intinde o "mana" chiar daca doar sub forma unor cuvinte... E ciudat cum uneori cuvintele pot rani mai rau decat o palma.. dar si alina. Ce imi doresc in Noul An? Pentru noi..? Sa ne gasim lini...

Mosii... traditia copilariei fiecaruia din noi. Mos Nicolae...Mos Craciun... Oare exista cineva care sa nu fi simtit emotia si nerabdarea asteptarii lor? Cate scrisori am facut fiecare cu dorintele noastre? Mica fiind, stateam de paza la ghetute...la brad..sa-l pandesc pe mosu' cand vine.. Chiar si dupa ce am aflat cine sunt mosii... ii asteptam in suflet (si inca ii astept)... astept magia adusa de sarbatoare.. iertarea celor ce mi-au facut rau.. pacea in suflet.. si emotia unui nou inceput.. poate a Noului An.. poate a Nasterii Domnului.. Cine stie? A ramas emotia.. si nerabdarea de a intampina ziua de Craciun cu aceiasi fluturasi din copilarie. Poate am ramas un copil mare...am pastrat un strop din inocenta copilariei... dar ma bucur de sosirea zilei de Craciun... Nu doar pentru ca am "mosul" acasa.. :d sau pentru faptul ca e una din zilele in care familia se aduna.. E ceva in aer.. ceva placut.. acel ceva cu aroma de scortisoara si cozonaci calzi.. care incalzeste suf...

Azi... azi scriu pentru a va face cunoscuta si existenta celui de-al doilea blog, acela unde timpul "liber" (daca mai exista asa ceva) isi lasa amprenta pe creatii proprii de : felicitari, gentute tricotate, fulare si fesuri .. Daca va plac, va asteptam cu un share pe facebook... ne-ar fi de mare ajutor putina reclama. www.razademai.blogspot.com Va multumim anticipat, noi..cei 3 deja care lucram la imbogatirea lui: Elena, Ioana si Vali

Ma inalt pe varfuri sa-ti prind chipul ce-l ador in palmele mele reci..inca tremurand de emotie la fiecare atingere.. sa-ti cuprind mijlocul intr-o imbratisare.. sa-ti culeg un sarut de pe buzele fierbinti si dulci.. Iti fur intr-o ora dulceata sa-mi tina de foame inca 23. Oare iti poti satura foamea de cineva cand dragostea arde... cand fiecare ora departe e un dor ce mistuie? Ma imbat cu privirea ta... acea privire care ma soarbe dintr-o inghititura, pentru a tine de cald cand nu sunt. Magie.. atat de complexa.. de totala... atat de plina de dragoste, de pasiune, de placere comuna ... si ma refer la TOT, la tot ce inseamna 2.. sa pui pasiune in fiecare frantura de viata, in fiecare minut petrecut in 2. Ma topesc de placere sa te privesc dormind.. sa-ti veghez somnul sa nu ti-l tulbure nimeni si nimic. Imi impart ziua intre momentele cu tine..si cele in care rememorez clipele cu tine. Te culeg in fiecare zi ca pe o floare proaspata ce abia deschide petalele.. si ador sa te vad inflori...